As vrea...

As vrea sa fie liniste.
As vrea sa am mai mult timp.
As vrea sa fie cald.
As vrea sa stau pe banca la soare cu o carte buna.
As vrea sa ies la o cafea cu o prietena veche.
As vrea sa nu mai fiu dezamagita.
As vrea sa ma plimb mult.
As vrea sa citesc mai mult.
As vrea sa ascult mai multa muzica.
As vrea mai mult timp pentru mine.
As vrea sa stie.
As vrea sa vad mai multi oameni fericiti.
As vrea sa-mi dau seama ce-mi doresc cu adevarat.
As vrea sa fie soare.
As vrea sa infloresca pomii.
As vrea sa ma dau in leagan.
As vrea sa nu-mi mai fie frica.
As vrea sa fiu copil din nou.

Manifest pentru unicitate.

De curand am fost intrebata ce parere am despre fashion/moda.
Si am raspuns ca nu sunt in masura sa comentez pentru ca nu sunt into it si nici nu sunt o cunoscatoare.
Eu spre exemplu am incurajat intotdeauna Unicitatea.Cu cat este mai neintalnit cu atat este mai valoros in ochii mei.
Iar cand vine vorba de moda nu zic ca nu mi-as dorii o pereche de anumiti pantofi sau o rochie extraordinara luata de pe runaway(I'm a girl and I can't deny it).Dar totusi o vad ca pe o uniformizare a oamenilor.Iar oamenii cu adevarat frumosi sunt cei unici:o gropita,o culoare a ochiilor,a parului,un zambet,a sort of glow.
Si Nu.Fetelor nu moda si hainele va fac mai frumoase ci caracterul si atitudinea !

PS:As putea dezbate mult pe acest subiect dar fuck it,am de invatat pentru bac.:(

In urma unei discutii cu mine

Toata viata mea am alergat dupa independenta....
Hmm si da,stiu la 19 ani o viata e cam un understatement.Dar nu asta conteaza.Sa revenim...
Am alergat dupa independeta,dupa aprobare,dupa dragoste,dupa prietenie,dupa vise,fericire...
Si uite am ajuns l9 ani fericita doar dupa ce m-am oprit din cursa cu mine.Dupa ce am observat privind in urma mea ca daca alergi nu toti vor tine pasul cu tine si deci din ecuatie dragoste,prietenie,aprobare...si poate fericire daca continuam sa fug.
Fiind singura din toate idealurile pe care le aveam doar 2 pareau a fi realizabile independenta si implinirea viselor.Dar asta e,privind in urma independenta nu valoreaza nimic daca esti singur si visele implinite la fel daca nu sunt impartasite cuiva.
Deci sa revenim.
Oprindu-ma din cursa am observat ca in viata oricat mi-as dori intotdeauna o sa depind de cineva la inceputul vietii de mama si mai apoi,daca il las de el.In al doilea rand consider ca fericirea nu prea este adevarata daca nu ai cu cine o impartasii si la fel si pentru sentimentul suprem numit dragoste e nevoie de 2 sau mai multi oameni.

In epoca aceasta,oamenii trec intr-o clipa prin viata.In goana dupa fericire,dragoste,bani,,putere si alte idealuri "marete".Si daca s-ar oprii sa aiba o discutie cu ei idealurile nu ar mai parea asa importante.Si al fel si goana...

The door.

Intotdeauna l-am privit pe tatal meu ca pe o usa incuiata.
O usa care am asteptat toata viata mea sa se deschida...
Si precum in fata oricarei usi inchise te incearca curiozitatea,recunosc ca eu am incercat sa o deschid...in timp acea curiozitate de la inceput a devenit cea mai arzatoare dorinta a mea,ca mai apoi sa devina disperare.
Si uite-ma aici,la 19 ani,inca batand cu mainile vinete la o usa inchisa.
Am incercat sa renunt treptat la aceasta dorinta a mea dar cu cat incerc mai tare sa renunt cu atat ma atrage mai tare.
Dar iti jur NU imi doresc ca toata viata mea sa fie petrecuta in fata unei usi inchise.


So what do you say daddy will you let me in?